Cutremurele nu pot fi prezise. Dar efectele lor pot fi reduse >> prin informații esențiale transmise înainte, pregătire și alegeri mici, făcute acum.

Pentru că este bine să le ai la îndemâna oricând și să le parcurgi atent măcar o dată, ți-am pregătit o listă de 3 resurse gratuite de la inginerii de structuri, reuniți în cadrul AICPS + 3 extra resurse, care contează  și fac diferența în cazul unui cutremur major.

1. 1) MITURI DESPRE CLASELE DE RISC SEISMIC

„Totul din apartamentul meu se mișca. Prin fereastră, vedeam clădirile din jur cum se mișcau dintr-o parte în alta. Am 450 de cărți și doar câteva au mai rămas pe rafturi. Se auzeau geamuri care se spărgeau și oameni care țipau."

Luis Felipe Molina a povestit pentru BBC cum a trecut prin cutremurul cu magnitudinea de 7,4 care a lovit Columbia vara aceasta. „Nu mai văzusem niciodată așa ceva. Undele seismice nu erau constante, ci veneau în valuri puternice care loveau cu o forță foarte puternică"

Locuiește în Manizales, la aproximativ 150 km de epicentrul seismului, într-un bloc cu 17 etaje. Blocul a rămas în picioare.

Și România are istoria ei. După cutremurele din 1940, apoi din 1977, 1986 și 1990 și până azi, regulile după care se proiectează la cutremur au fost constant îmbunătățite pentru a integra tot ce s-a învățat din cutremurele din țara noastră dar și din restul lumii în toți acești ani.

De aceea, informarea corecta despre riscurile seismice nu este doar necesara, ci poate face diferența între panică și calm.  Acestea sunt doar câteva din miturile demontate de inginerii noștri de structuri:

Mitul 1: „Există clădiri fără risc seismic”

În realitate, fiecare clădire din România se încadrează, după expertizare, într-una din cele patru clase de risc seismic stabilite prin lege: de la RsI (cele mai vulnerabile clădiri) până la RsIV. În clasa RsIV se încadrează clădirile noi, proiectate și executate conform cu normativele actuale. O clădire neîncadrată înseamnă pur și simplu că nu a fost niciodată expertizată, dar nu este o clădire „fără risc”.

Mitul 2: „Clădirile care au trecut prin '77 fără avarii sunt sigure și astăzi”

Absența degradărilor vizibile după cutremurul din 1977 indică doar o vulnerabilitate redusă pentru acel eveniment specific și la acel moment. În aproape jumătate de secol, clădirile s-au degradat natural. Mai mult, cutremurele nu „călesc” structurile, ci le slăbesc progresiv. Trecerea unei clădiri prin mai multe mișcări seismice importante duce la sensibilizarea cumulativă a acesteia la acțiuni seismice.

Mitul 3: „Clădirile construite înainte de 1989 sunt mai sigure și mai rezistente decât cele noi”

Deși există suspiciuni privind calitatea modului de edificare a unor construcții recente, deficiențe similare au existat și înainte de 1989, devenind mai frecvente după 1985. În favoarea clădirilor contemporane stau însă evoluția codurilor de proiectare, materialele cu performanțe superioare și, nu în ultimul rând, vârsta mai mică a acestora - toate contribuind la un avantaj semnificativ din punctul de vedere al siguranței structurale, la momentul actual, în raport cu construcțiile secolului trecut.

Cele 4 clase de risc seismic

În România, normativul actual P100-3/2019 stabilește patru clase de risc seismic, care reflectă gradul de siguranță al unei construcții în caz de cutremur:

RsI

RsII

RsIII

RsIV

Clasa RsI indică cel mai ridicat risc, iar RsIV riscul cel mai scăzut risc. În clasa RsIV se încadrează de exemplu clădiri noi, proiectate, dar și executate cu respectarea întocmai a normativelor actuale.

Această clasificare a tuturor clădirilor în 4 clase de risc seismic este foarte importantă și necesară pentru a ghida atât proprietarii, cât și autoritățile în deciziile privind necesitatea și prioritizarea consolidărilor.

În documentele mai vechi veți întâlni și clasificările de tipul U1, U2 sau U3. Acestea reprezintă categorii de urgență stabilite în anii '90, conform unui normativ care nu mai este în vigoare (P100-92).

Clădirile marcate cu U1, U2 sau U3 reflectau mai degrabă prioritatea de intervenție și stabileau termene pentru efectuarea consolidărilor (între 2-10 ani), termene care astăzi sunt depășite.

Doar o nouă expertiză tehnică a acestor clădiri, expertizate acum mai bine de 20 de ani și cu recomandări de consolidare în termene care acum sunt depășite, poate stabili încadrarea corectă în sistemul actual Rs.

Găsești mai multe mituri, dar și mai multe informații despre clasele de risc seismic aici.

2. 2) LA CE SPECIALIȘTI APELEZI?

Când apelezi la un inginer proiectant de structuri care este și expert tehnic?

Dacă apar fisuri importante, degradări, modificări structurale neautorizate sau dacă locuiești într-o clădire veche/neexpertizată.

Printr-o expertiză tehnică, realizată de un inginer de structuri cu atestarea de expert tehnic, o clădire intră într-una din patru clase de risc seismic: de la RsI (risc ridicat) la RsIV (clădiri noi, proiectate și executate după normele actuale). Între RsI și RsIV e o diferență uriașă — de aceea contează să știi în ce clasă se află clădirea ta.

Ce face un inginer proiectant de structuri?

„Inginerul proiectant de structuri este specialistul care concepe și dimensionează structura de rezistență a unei clădiri noi, asumându-și prin semnătură responsabilitatea pentru corectitudinea soluției tehnice.

Inginerul de structuri se asigură că o construcție este sigură, stabilă și capabilă să preia toate acțiunile la care este supusă pe parcursul exploatării, conform normativelor în vigoare, la momentul proiectării.

Un inginer de structuri cu experiență poate evalua modul în care o clădire a fost proiectată și poate explica cum s-ar comporta aceasta în cazul unui cutremur major și în alte situații critice.

Verificatorul de proiecte verifică munca inginerului proiectant de structuri și răspunde solidar cu acesta de siguranță.

”Atunci când este necesară o evaluare oficială a nivelului de siguranță — de exemplu pentru încadrarea într-o clasă de risc seismic — intervenția aparține unui expert tehnic atestat, care realizează expertiza tehnică și stabilește, în mod fundamentat, măsurile necesare.” (Ing. Ioana Tomescu - Director de Comunicare AICPS)

Citește în continuare articolul acesta pentru mai multe informații despre specialiștii responsabili de siguranța ta, a familiei și a locuinței tale.

3. 3) GHID SEISMIC PE ÎNȚELESUL TUTUROR

Când nu înțelegem ceva, frica crește. Când înțelegem, frica face loc deciziilor bune.

Ideea acestui ghid a apărut din dorința inginerilor proiectanți de structuri de a explica publicului măsurile de siguranță avute în vedere în procesul de proiectare a unei clădiri sau a unor alte construcții inginerești, pentru a evita pierderile de vieți omenești și pentru a reduce cât mai mult pagubele materiale rezultate ca și consecințe ale unui asemenea eveniment.

Acesta descrie cum se proiectează construcțiile în România, la acțiunea seismică și îți explică simplu ce sunt cutremurele, cum acționează asupra clădirilor și ce înseamnă hazard, vulnerabilitate și risc seismic.

În România nu există clădire „fără risc seismic".

Siguranța în locuința ta se construiește prin proiectare corectă, execuție bună care respectă integral proiectul, întreținere și, unde e nevoie, expertizare și consolidare. Exact munca pe care colegii noștri o fac zi de zi.

Citește ghidul și rămâi informat de aici.

EXTRA RESURSE

4. 4) Planul de supraviețuire pentru 72 de ore

Ghidul „Planul de supraviețuire pentru 72 de ore", realizat de Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă (DSU) și Fundația Comunitară București. Îți spune exact ce să ai pregătit dinainte, ce modificări să NU faci în locuință, dar și ce să faci înainte, în timpul și după un cutremur: o singură alegere mică făcută azi îți poate salva viața. 

5. 5) Harta cutremurelor din România

Resursă oferită de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului

Important – informațiile despre cutremurele cunoscute în România sunt folosite pentru a stabili cât de puternic poate fi un cutremur într-o anumită zonă. Aceste date sunt apoi incluse în reglementările tehnice după care inginerii de structuri proiectează astăzi fiecare clădire nouă, respectiv realizează expertizele tehnice acolo unde este nevoie.

O clădire proiectată corect nu ignoră cutremurul. Acțiunea seismică este luată în calcul de către inginerii de structuri, încă din faza de proiectare, prin reguli tehnice care urmăresc reducerea daunelor asupra structurii clădirii și protejarea oamenilor.

Nu putem ști când va veni următorul cutremur. Putem, în schimb, reduce efectele prin informare, proiectare și execuție, toate realizate corect, conform legii, și prin întreținerea, expertizarea și consolidarea clădirilor.

Puteți găsi harta în acest link.

7. 6) Harta clădirilor cu risc seismic din România

În România, normativul actual P100-3/2019 stabilește patru clase de risc seismic (RsI, RsII, RsIII, RsIV), care reflectă gradul de siguranță al unei construcții în caz de cutremur. Clasa RsI indică cel mai ridicat risc, iar RsIV riscul cel mai scăzut (în clasa RsIV se încadrează de exemplu clădiri noi, proiectate și executate conform cu normativele actuale). Aceste clasificări ghidează atât proprietarii, cât și autoritățile în deciziile privind necesitatea și prioritatea consolidărilor.

În documentele mai vechi veți întâlni însă și clasificări de tipul U1, U2 sau U3. Acestea reprezintă categorii de urgență stabilite în anii '90, conform unui normativ care nu mai este în vigoare (P100-92).

Important de reținut:

• Categoriile de urgență (U1, U2, U3) nu pot fi echivalate automat cu clasele de risc seismic actuale

• Clădirile marcate cu U1, U2 sau U3 reflectau mai degrabă prioritatea de intervenție și stabileau termene pentru efectuarea consolidărilor (între 2-10 ani), termene care astăzi sunt depășite.

• Doar o nouă expertiză tehnică poate stabili încadrarea corectă în sistemul actual Rs.

• Clădirile re-expertizate au primit deja încadrări în sistemul Rs, fără o corelație directă cu vechea clasificare.

Caută riscul seismic al clădirilor din București și alte județe aici: https://acasainsiguranta.ro/ro 

În concluzie, am vrea să subliniem importanța unei informări corecte, făcută preventiv, din surse verificate. Un cutremur nu poate fi prevenit, dar efectele lui pot fi reduse prin pregătire din timp, iar aceasta începe cu informații de încredere, nu cu mituri. O clădire „neîncadrată” într-o clasă de risc seismic nu este o clădire „fără risc”, ci pur și simplu una care nu a fost expertizată. Tocmai de aceea merită să știm ce întrebări să punem și unde să căutăm răspunsuri.