O primă informare cu privire la modificări aduse de CATUC – Legea 169/2026:

◆︎ Inginerul proiectant este definit explicit pentru prima dată într-o lege

Art. 430 definește inginerul proiectant în domeniul construcțiilor și stabilește activitățile de proiectare, activitățile complementare care necesită certificări obținute separat, precum și alte activități din domeniul proiectării, cercetării, consultanței, reglementării și administrației, care un necesită asumarea responsabilității prin dreptul de semnătură sau certificări suplimentare.

Legea 169/2026 prevede că activitatea specifică desfășurată în cadrul proiectului de către inginerul proiectant în domeniul construcții este verificată de șeful de proiect de specialitate și că inginerul proiectant în domeniul construcțiilor desfășoară o activitate de interes public.

◆︎ Inginerul proiectant poate fi șef de proiect

Art. 434 alin. (1) include și inginerul proiectant în domeniul construcțiilor în definiția șefului de proiect, alături de arhitectul cu drept de semnătură și de arhitectul de interior cu drept de semnătură. La construcțiile inginerești, industriale și agrozootehnice, poziția șefului de proiect poate reveni inginerului proiectant sau arhitectului, la fel ca şi la clădirile cu programe specifice cu condiția obligatorie ca în echipa de proiectare să participe și un arhitect cu drept de semnătură.

◆︎ Responsabilitățile proiectantului sunt delimitate explicit

Art. 424 alin. (2) leagă responsabilitățile proiectantului de stadiile ciclului de viață al proiectului în construcții definite prin art. 479 și anume:

Proiectanții sunt responsabili cu conceperea și elaborarea proiectelor și a documentațiilor aferente stadiilor 1, 2, 3 și 4, pe baza și cu respectarea cărora se realizează lucrările de construcții de către executanți. Proiectanții pot avea responsabilități și în stadiul 0 al investiției, conform condițiilor contractuale stabilite între părți. […] proiectantul poate realiza, la cerere, conform condițiilor contractuale, și orice activități din stadiile 5 și 6.

Art. 426 precizează că proiectantul nu este răspunzător de controlul calității lucrărilor de execuție. Proiectantul semnează doar acele documentații de șantier pentru care au obligații – dispozițiile de șantier pe care le elaborează. Procesele-verbale din fazele determinante și pe cel de la terminarea lucrărilor le va semna numai după ce le-au semnat dirigintele de șantier și responsabilul tehnic cu execuția.

Art. 521 reglementează asistența tehnică, o împarte în două categorii: asistență tehnică obligatorie și asistență tehnică opțională și stabilește pentru fiecare categorie în parte conținutul și responsabilitățile factorilor implicați.

Art. 522 definește explicit activitățile de proiectare din timpul execuției, inclusiv adaptarea proiectului tehnic și a detaliilor de execuție la tehnologia folosită de executant.

◆︎ Încadrarea construcțiilor în clase de consecințe 

◆︎ Cerințe fundamentale

Art. 386 stabilește cerințele fundamentale - standardele de performanță minime pe care construcțiile și lucrările de construcții trebuie să le îndeplinească. Se păstrează cerința A - rezistență mecanică și stabilitate  (definită ulterior în art. 388), iar față de legea anterioară apare o cerință nouă, la alin. (3) lit. h): emisii în mediul exterior al construcțiilor.

De asemenea legea 169/2026 definește în cadrul art. 384 reziliența construcțiilor, precum și riscurile cauzate de hazardurile naturale și antropice la art. 385.

◆︎ Verificarea de proiect 

Art. 440 – 444 stabilesc niveluri de verificare corelate cu clasele de consecință

Art. 449 reglementează verificarea prin persoană juridică, prin societăți de verificare tehnică a proiectelor autorizate de ministerul de resort. Când proiectul este verificat de o astfel de societate, răspunderea pentru verificarea tehnică revine societății.

◆︎ Asigurarea de răspundere civilă profesională devine obligatorie 

Legea 169/2026 cere expres asigurare de răspundere civilă profesională, valabilă pe durata exercitării dreptului de practică, pentru societățile de proiectare (art. 432), experții tehnici atestați (art. 439), verificatorii tehnici (art. 445), societățile de verificare (art. 449), diriginții de șantier (art. 456) și responsabilii tehnici cu execuția (art. 459).

◆︎ Ce acte normative sunt abrogate și ce rămâne în vigoare

Art. 577 păstrează în vigoare, până la modificarea lor, regulamentele pe care se sprijină astăzi proiectarea și verificarea: anexele nr. 1-5 la HG nr. 766/1997 (alin. 3), Regulamentul privind verificarea și expertizarea tehnică a proiectelor din HG nr. 925/1995 (alin. 5), Regulamentul privind recepția construcțiilor din HG nr. 273/1994 (alin. 6) și Regulamentul privind controlul de stat al calității în construcții din HG nr. 492/2018 (alin. 7).

De asemenea legea prevede prin art. 582 că procedurile de elaborare, avizare și autorizare începute înainte de intrarea în vigoare a codului se derulează după regulile în vigoare la data inițierii - data la care actul administrativ în baza căruia s-a demarat procedura este adus la cunoștința terților. Certificatele de urbanism, avizele și autorizațiile de construire emise anterior rămân valabile.

Pentru corecta aplicare a prevederilor în funcție de tipul proiectului și stadiul investiției, consultați textul integral al Legii nr. 169/2026 – Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, publicat în Monitorul Oficial nr. 661 din 10 august 2026.